EXTRAVAGÁNT, -Ă, extravaganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care caută cu orice preț să iasă din comun; excentric. ♦ Neobișnuit, ciudat, bizar. – Din fr. extravagant. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNȚĂ, extravaganțe, s. f. Purtare, ținută, atitudine ieșite din comun; faptă lipsită de judecată; excentricitate, ciudățenie, bizarerie. – Din fr. extravagance. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care depășește limitele bunului simț; ieșit din comun; neobișnuit; excentric. Idei ~te. Îmbrăcăminte ~tă. 3) și substantival (despre persoane) Care șochează prin felul său de a fi; bizar; ciudat; neobișnuit. /<fr. extravagant (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNȚĂ ~e f. 1) Caracter extravagant. 2) Manifestare extravagantă. /<fr. extravagance (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNT, -Ă adj. Care dorește, care caută să iasă din comun; bizar, fantastic, excentric. ♦ Neobișnuit, ciudat. [< fr. extravagant]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNȚĂ s.f. Purtare, ținută bizară, neobișnuită; ciudățenie, excentricitate. [< fr. extravagance]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care caută cu orice preț să iasă din comun; excentric. ◊ bizar, neobișnuit. (< fr. extravagant) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNȚĂ s. f. manifestare, ținută neobișnuită, bizară; excentricitate. (< fr. extravagance) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNT adj. v. neobișnuit. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

EXTRAVAGÁNȚĂ s. bizarerie, ciudățenie, excentricitate, fantezie, originalitate, teribilism. (Ce sunt ~ele astea?) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Extravagant ≠ ordinar (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

extravagánt adj. m., pl. extravagánți; f. sg. extravagántă, pl. extravagánte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

extravagánță s. f., g.-d. art. extravagánței; pl. extravagánțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard