EXTORSIÚNE, extorsiuni, s. f. (Rar) Extorcare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. extorsion, lat. extorsio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
EXTORSIÚNE s.f. Extorcare, stoarcere, luare de bani prin amenințări sau prin forță. [Pron. -si-u-. / < fr. extorsion, lat. extorsio]. (Sursa: DN )
EXTORSIÚNE s. f. extorcare. (< fr. extorsion, lat. extorsio) (Sursa: MDN )
extorsiúne s. f. → torsiune (Sursa: Ortografic )
| extorsiune substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | extorsiune | extorsiunea |
| plural | extorsiuni | extorsiunile |
| genitiv-dativ | singular | extorsiuni | extorsiunii |
| plural | extorsiuni | extorsiunilor |
| vocativ | singular | extorsiune, extorsiuneo |
| plural | extorsiunilor |
