EXTÍNCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [Var.: extincțiúne s. f.] – Din fr. extinction. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EXTÍNCȚIE s.f. (Rar) Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.); dispariție totală. [Gen. -iei, var. extincțiune s.f. / cf. fr. extinction]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EXTÍNCȚIE s. f. stingere, slăbire (a unei acțiuni, oscilații etc.) ◊ micșorare, anulare a intensității unui fascicul de lumină. ◊ (fig.) stingere a vieții, moarte. (< fr. extinction, lat. exstinctio) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EXTÍNCȚIE s. v. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

extíncție s. f. (sil. -tinc-ți-e), art. extíncția (sil. -ți-a), g.-d. art. extíncției; pl. extíncții, art. extíncțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard