EXSUDATÍV, -Ă adj. (Despre inflamații) Însoțit de supurație. [< fr. exsudatif]. (Sursa: DN )
EXSUDATÍV, -Ă adj. (despre inflamații) însoțit de supurație. (< fr. exsudatif) (Sursa: MDN )
exsudatív adj. m., pl. exsudatívi; f. sg. exsudatívă, pl. exsudatíve (Sursa: Ortografic )
| exsudativ adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | exsudativ | exsudativul | exsudativă | exsudativa |
| plural | exsudativi | exsudativii | exsudative | exsudativele |
| genitiv-dativ | singular | exsudativ | exsudativului | exsudative | exsudativei |
| plural | exsudativi | exsudativilor | exsudative | exsudativelor |
| vocativ | singular | exsudativule | exsudativo |
| plural | exsudativilor | exsudativelor |
