- A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas
EXPERIMENTÁ, experimentez, vb. I. Tranz. A încerca, a verifica prin experiență. – Din fr. expérimenter, lat. experimentare. (Sursa: DEX '98 )
EXPERIMENTÁ vb. I. tr. A verifica pe cale de experiment. [Var. esperimenta vb. I. / < fr. expérimenter]. (Sursa: DN )
EXPERIMENTÁ vb. tr. a verifica prin experiență. (< fr. expérimenter, lat. experimentare) (Sursa: MDN )
EXPERIMENTÁ vb. a încerca, a proba. (A ~ o nouă metodă.) (Sursa: Sinonime )
experimentá vb., ind. prez. 1 sg. experimentéz, 3 sg. și pl. experimenteáză (Sursa: Ortografic )
A EXPERIMENTÁ ~éz tranz. A verifica prin experimente. /<fr. expérimenter, lat. experimentare (Sursa: NODEX )
| experimenta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) experimenta | experimentare | experimentat | experimentând | singular | plural |
| experimentează | experimentați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | experimentez | (să) experimentez | experimentam | experimentai | experimentasem |
| a II-a (tu) | experimentezi | (să) experimentezi | experimentai | experimentași | experimentaseși |
| a III-a (el, ea) | experimentează | (să) experimenteze | experimenta | experimentă | experimentase |
| plural | I (noi) | experimentăm | (să) experimentăm | experimentam | experimentarăm | experimentaserăm, experimentasem* |
| a II-a (voi) | experimentați | (să) experimentați | experimentați | experimentarăți | experimentaserăți, experimentaseți* |
| a III-a (ei, ele) | experimentează | (să) experimenteze | experimentau | experimentară | experimentaseră |
* Formă nerecomandată
