EXPECTORÁȚIE, expectorații, s. f. 1. Secreție a căilor respiratorii, eliminată prin tuse; spută, f****ă. 2. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare; expectorare. – Din fr. expectoration. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EXPECTORÁȚIE s.f. Eliminare (prin tuse) a mucozităților din căile respiratorii; expectorare. ♦ (concr.) ceea ce se expectorează; f****ă. [Gen. -iei, var. expectorațiune s.f. / < fr. expectoration]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EXPECTORÁȚIE s. f. expectorare. ◊ ceea ce se expectorează; f****ă. (< fr. expectoration) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EXPECTORÁȚIE s. v. scuipat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

expectoráție s. f. (sil. ți-e), art. expectoráția (sil. -ți-a), g.-d. art. expectoráției; pl. expectoráții, art. expectoráțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

EXPECTORÁȚIE ~i f. 1) v. A EXPECTORA. 2) Secreție a căilor respiratorii eliminată prin tuse; f****ă; spută. /<fr. expectoration (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard