EXONERÁ,exonerez, vb. I. Tranz. (Rar) A scuti pe cineva, total sau parțial, de o datorie, de o obligație, de o sarcină. – Din fr. exonérer, lat. exonerare. (Sursa: DEX '98 )
EXONERÁvb. I. tr., refl. A (se) elibera, a (se) achita (de) o obligație etc. [< fr. exonérer, lat. exonerare]. (Sursa: DN )
EXONERÁvb. tr., refl. a (se) elibera, a (se) achita (de) o obligație, (de) o datorie. (< fr. exonérer, lat. exonerare) (Sursa: MDN )
exonerá vb., ind. prez. 1 sg. exoneréz, 3 sg. și pl. exonereáză (Sursa: Ortografic )