A (se) sparge sau a (se) rupe gheața = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzația de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăți în bunul mers al unei acțiuni
A face lux = a duce o existență fastuoasă, foarte costisitoare; a se îmbrăca extrem de elegant și de costisitor
A i se împlini (cuiva sau la ceva) sorocul = a ajunge la sfârșitul existenței, a înceta să mai existe; a muri
A lua (cuiva) pâinea de la gură = a lăsa pe cineva făra mijloace de trai, a lua (cuiva) toate posibilitățile de existență
A merge la pieire = a acționa necugetat, a-și periclita existența
A pune (pe cineva) în pâine = a angaja (pe cineva) într-o slujbă spre a-și câștiga existența
A-și scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-și câștiga existența, a dobândi cele necesare traiului
Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent
EXISTÉNT, -Ă,existenți, -te, adj. Care există, se află, trăiește; care se manifestă. [Pr.: eg-zis-] – Din fr. existant (după existență). (Sursa: DEX '98 )
EXISTÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care există în mod real, în prezent. Adevăr ~. 2) Care este valabil pentru perioada dată; în vigoare la momentul dat. Ordine ~tă. /<fr. existant, lat. existens, ~ntis (Sursa: NODEX )
EXISTÉNT, -Ăadj. Care există, care este. [Pron. eg-zis-. / cf. fr. existant]. (Sursa: DN )
EXISTÉNT, -Ă I. adj. care există, trăiește. II. s. n. 1. (fil.) manifestare concretă a existenței; ceea ce există. 2. (jur.) orice categorie de bunuri aparținând unei întreprinderi la o anumită dată. (< fr. existant) (Sursa: MDN )
EXISTÉNT adj. prezent. (Stare de lucruri ~.) (Sursa: Sinonime )
