Dex.Ro Mobile
EXIGÉNT, -Ă, exigenți, -te, adj. Care pretinde multă grijă, strictețe, corectitudine de la alții (și de la sine însuși) în privința îndeplinirii unei datorii; pretențios. – Din. fr. exigeant, lat. exigens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

EXIGÉNT, -Ă adj. Care cere multă grijă, multă atenție, care pretinde îndeplinirea strictă a datoriei; pretențios. [Cf. fr. exigeant, lat. exigens]. (Sursa: DN )

EXIGÉNT, -Ă adj. care necesită multă grijă, strictețe; pretențios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens) (Sursa: MDN )

EXIGÉNT adj. 1. pretențios, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor ~.) 2. v. conștiincios. (Sursa: Sinonime )

Exigent ≠ indulgent, tolerant, liberal, îngăduitor (Sursa: Antonime )

exigént adj. m., pl. exigénți; f. sg. exigéntă, pl. exigénte (Sursa: Ortografic )

EXIGÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2) Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. /<fr. exigeant, lat. exigens, ~ntis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
exigent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exigent exigentul exigentă exigenta
plural exigenți exigenții exigente exigentele
genitiv-dativ singular exigent exigentului exigente exigentei
plural exigenți exigenților exigente exigentelor
vocativ singular
plural