EXIGÉNT, -Ă,exigenți, -te, adj. Care pretinde multă grijă, strictețe, corectitudine de la alții (și de la sine însuși) în privința îndeplinirii unei datorii; pretențios. – Din. fr. exigeant, lat. exigens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )
EXIGÉNT, -Ăadj. Care cere multă grijă, multă atenție, care pretinde îndeplinirea strictă a datoriei; pretențios. [Cf. fr. exigeant, lat. exigens]. (Sursa: DN )
EXIGÉNT, -Ăadj. care necesită multă grijă, strictețe; pretențios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens) (Sursa: MDN )
EXIGÉNT adj. 1. pretențios, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor ~.)2. v. conștiincios. (Sursa: Sinonime )
exigént adj. m., pl. exigénți; f. sg. exigéntă, pl. exigénte (Sursa: Ortografic )
EXIGÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2) Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. /<fr. exigeant, lat. exigens, ~ntis (Sursa: NODEX )