EXHAUSTÍV, -Ă, exhaustivi, -e, adj. (Livr.) Care epuizează un subiect; complet, în întregime. [Pr.: -ha-us-] – Din fr. exhaustif. (Sursa: DEX '98 )
EXHAUSTÍV, -Ă adj. (Liv.) Care caută să trateze complet un subiect; complet. [Pron. -ha-us-. / < fr. exhaustif, cf. lat. exhaustus]. (Sursa: DN )
EXHAUSTÍV, -Ă adj. care epuizează un subiect; complet. (< fr. exhaustif) (Sursa: MDN )
EXHAUSTÍV adj. complet, integral, întreg, total. (Excerptare ~ a unui material.) (Sursa: Sinonime )
Exhaustiv ≠ neexhaustiv (Sursa: Antonime )
exhaustív adj. m. (sil. -ha-us-), pl. exhaustívi; f. sg. exhaustívă, pl. exhaustíve (Sursa: Ortografic )
EXHAUSTÍV ~ă (~i, ~e) livr. Care tratează un subiect epuizându-l; în întregime; complet. [Sil. ex-ha-us-tiv] /<fr. exhaustif (Sursa: NODEX )
| exhaustiv adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | exhaustiv | exhaustivul | exhaustivă | exhaustiva |
| plural | exhaustivi | exhaustivii | exhaustive | exhaustivele |
| genitiv-dativ | singular | exhaustiv | exhaustivului | exhaustive | exhaustivei |
| plural | exhaustivi | exhaustivilor | exhaustive | exhaustivelor |
| vocativ | singular | exhaustivule | exhaustivo |
| plural | exhaustivilor | exhaustivelor |
