EXECRÁBIL, -Ă, execrabili, -e, adj. Respingător, detestabil, dezgustător, oribil. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécrable, lat. execrabilis. (Sursa: DEX '98 )
EXECRÁBIL, -Ă adj. Dezgustător, respingător, oribil. [Pron. ec-se-. / cf. fr. exécrable, lat. exsecrabilis]. (Sursa: DN )
EXECRÁBIL, -Ă adj. dezgustător, respingător, oribil. (< fr. exécrable, lat. exsecrabilis) (Sursa: MDN )
EXECRÁBIL adj. detestabil. (Un joc ~ al actorilor.) (Sursa: Sinonime )
execrábil adj. m. (sil. -cra-) [x pron. gz], pl. execrábili; f. sg. execrábilă, pl. execrábile (Sursa: Ortografic )
EXECRÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care provoacă scârbă, silă; respingător; dezgustător; repulsiv; antipatic. [Sil. e-xe-cra-bil] /<fr. exécrable, lat. exsecrabilis (Sursa: NODEX )
| execrabil adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | execrabil | execrabilul | execrabilă | execrabila |
| plural | execrabili | execrabilii | execrabile | execrabilele |
| genitiv-dativ | singular | execrabil | execrabilului | execrabile | execrabilei |
| plural | execrabili | execrabililor | execrabile | execrabilelor |
| vocativ | singular | execrabilule | execrabilo |
| plural | execrabililor | execrabilelor |
