EXCÚRSIE,excursii, s. f. Plimbare sau călătorie făcută, de obicei în grup, pe jos sau cu un mijloc de transport, în scop educativ, recreativ etc. [Var.: excursiúne s. f.] – Din fr. excursion, lat. excursio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
EXCÚRSIEs.f.1. Plimbare, călătorie (făcută de obicei în grup și având un scop educativ, sportiv sau distractiv). 2. (Fon.) Moment în care organele articulatorii iau poziția necesară pentru articularea sunetului; tensiune. [Gen. -iei, var. excursiune s.f. / < fr. excursion, lat. excursio]. (Sursa: DN )
EXCÚRSIEs. f. 1. plimbare, călătorie pe jos sau cu orice mijloc de transport, de obicei în grup și având un scop instructiv-educativ, sportiv sau de agrement. 2. (fon.) moment în care organele articulatorii iau poziția necesară pentru articularea sunetului; tensiune. (< fr. excursion, lat. excursio) (Sursa: MDN )
EXCÚRSIE s. drumeție. (O ~ în munți.) (Sursa: Sinonime )
excúrsie s. f. (sil. -si-e), art. excúrsia (sil. -si-a), g.-d. art. excúrsiei; pl. excúrsii, art. excúrsiile (sil. -si-i-) (Sursa: Ortografic )
EXCÚRSIe ~if. Călătorie sau vizitare, de obicei în grup (pe jos sau cu mijloc de transport), cu scop instructiv-educativ, sportiv sau distractiv. [G.-D. excursiei] /<fr. excursion, lat. excursio, ~onis (Sursa: NODEX )
