Dex.Ro Mobile
EXCLÚDE, exclud, vb. III. Tranz. A înlătura, a da afară, a elimina, a îndepărta, a excepta. ♦ Refl. recipr. (Despre două elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. – Din lat. excludere. (Sursa: DEX '98 )

EXCLÚDE vb. III. tr. A da afară, a înlătura; a elimina, a nu admite. ♦ (Refl.; despre două elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pron. ecs-clu-, p.i. exclúd, var. esclude vb. III. / < lat. excludere]. (Sursa: DN )

EXCLÚDE vb. I. tr. a da afară, a elimina, a nu admite. II. refl. (despre două elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< lat. excluder) (Sursa: MDN )

EXCLÚDE vb. a elimina, a îndepărta, a înlătura, a scoate. (A ~ pe cineva dintr-o organizație.) (Sursa: Sinonime )

exclúde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exclúd; ger. excluzând; part. exclús (Sursa: Ortografic )

A EXCLÚDE exclúd tranz. A da afară; a nu admite; a elimina. /<lat. excludere (Sursa: NODEX )

A exclude ≠ a include (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
exclude   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) exclude excludere exclus excluzând singular plural
exclude excludeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) exclud (să) exclud excludeam exclusei exclusesem
a II-a (tu) excluzi (să) excluzi excludeai excluseși excluseseși
a III-a (el, ea) exclude (să) exclu excludea excluse exclusese
plural I (noi) excludem (să) excludem excludeam excluserăm excluseserăm, exclusesem*
a II-a (voi) excludeți (să) excludeți excludeați excluserăți excluseserăți, excluseseți*
a III-a (ei, ele) exclud (să) exclu excludeau excluseră excluseseră
* Formă nerecomandată