Dex.Ro Mobile
EXCIZÁRE s. f. Acțiunea de a exciza și rezultatul ei. – V. exciza. (Sursa: DEX '98 )

excizáre s. f., g.-d. art. excizării (Sursa: Ortografic )

EXCIZÁ, excizez, vb. I. Tranz. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau în alt material). – Din fr. exciser. (Sursa: DEX '98 )

A EXCIZÁ ~éz tranz. 1) (tumori, organe sau părți ale unor organe bolnave) A înlătura printr-o intervenție chirurgicală; a scoate printr-o excizie; a extirpa. 2) (obiecte din lemn sau din alt material) A lăsa vid în interior, scoțând o parte din materiale; a evida; a scobi. /<fr. exciser (Sursa: NODEX )

EXCIZÁ vb. I. tr. A extirpa. ♦ A scobi (în lemn sau într-un alt material). [< fr. exciser, cf. lat. excidere]. (Sursa: DN )

EXCIZÁ vb. tr. a extirpa. ◊ a scobi (în lemn sau alt material). (< fr. exciser) (Sursa: MDN )

EXCIZÁ vb. v. extirpa. (Sursa: Sinonime )

excizá vb., ind. prez. 1 sg. excizéz, 3 sg. și pl. excizeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
exciza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) exciza excizare excizat excizând singular plural
excizea excizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) excizez (să) excizez excizam excizai excizasem
a II-a (tu) excizezi (să) excizezi excizai excizași excizaseși
a III-a (el, ea) excizea (să) excizeze exciza exciză excizase
plural I (noi) excizăm (să) excizăm excizam excizarăm excizaserăm, excizasem*
a II-a (voi) excizați (să) excizați excizați excizarăți excizaserăți, excizaseți*
a III-a (ei, ele) excizea (să) excizeze excizau exciza excizaseră
* Formă nerecomandată

excizare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular excizare excizarea
plural excizări excizările
genitiv-dativ singular excizări excizării
plural excizări excizărilor
vocativ singular excizare, excizareo
plural excizărilor