Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

EXCÉS, excese, s. n. 1. Exagerare, abuz; p. ext. lipsă de cumpătare, de măsură. ◊ Expr. Exces de zel = zel exagerat. 2. (În unele state) Act de violență, săvârșit de unul dintre soți față de celălalt, de natură a constitui motiv de divorț. – Din fr. excès, lat. excessus. (Sursa: DEX '98 )

EXCÉS s.n. Diferență în plus dintre două cantități; surplus; (p. ext.) lipsă de măsură, necumpătare; exagerare. ◊ Exces de zel = zel exagerat. ♦ (la pl.) Abuzuri; violențe. [Pron. ecs-ces, pl. -se, -suri, var. esces s.n. / < fr. excès, cf. lat. excessus < excedere – a depăși]. (Sursa: DN )

EXCÉS s. n. 1. diferență în plus dintre două cantități; surplus. 2. lipsă de cumpătare, de măsură; abuz, exagerare. ◊ (pl.) abuzuri; violențe. (< fr. excès, lat. excessus) (Sursa: MDN )

EXCÉS s. 1. abuz, exagerare. (~ la mâncare.) 2. v. abuz. (Sursa: Sinonime )

Exces ≠ lipsă (Sursa: Antonime )

excés s. n., pl. excése (Sursa: Ortografic )

EXCÉS ~e n. Lipsă de măsură; tot ce depășește limitele normale; abuz. ~ de viteză.Cu ~ fără măsură; exagerat. Fără ~ moderat. ~ de putere acțiune care depășește prevederile legii. /<fr. exces, lat. excessus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
exces (pl. excese)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exces excesul
plural excese excesele
genitiv-dativ singular exces excesului
plural excese exceselor
vocativ singular
plural

exces (pl. excesuri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exces excesul
plural excesuri excesurile
genitiv-dativ singular exces excesului
plural excesuri excesurilor
vocativ singular
plural