EXASPERÁ, exasperez, vb. I. Tranz. A irita, a enerva peste măsură; a scoate din sărite, a agasa. [Pr.: -eg-zas-] – Din fr. exaspérer, lat. exasperare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EXASPERÁ vb. I. tr. A enerva tare, a aduce la desperare, a scoate din sărite. [Pron. eg-zas-. / < fr. exaspérer, cf. lat. exasperare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EXASPERÁ vb. tr. a enerva, a irita peste măsură; a scoate din sărite. (< fr. exaspérer, lat. exasperare) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EXASPERÁ vb. a despera, (înv.) a apelpisi. (Copilul ăsta mă ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

exasperá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exasperéz, 3 sg. și pl. exaspereáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A EXASPERÁ ~éz tranz. A enerva peste măsură; a scoate din sărite. [Sil. ex-as-pe-ra] /<fr. exaspérer, lat. exasperare (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard