EUPNÉE s. f. Respirație bună, normală. [Pr.: e-u-] – Din fr. eupnée. (Sursa: DEX '98 )
EUPNÉE s.f. Respirație bună, normală. [Pron. e-up-ne-e, pl. invar. / < fr. eupnée, cf. gr. eu – bine, pnein – a respira]. (Sursa: DN )
EUPNÉE s. f. respirație normală. (< fr. eupnée) (Sursa: MDN )
eupnée s. f. (sil. e-u-; mf. -pne-), art. eupnéea, g.-d. art. eupnéei (Sursa: Ortografic )
eupnee substantiv feminin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | eupnee | eupneea |
plural | — | — |
genitiv-dativ | singular | eupnee | eupneei |
plural | — | — |
vocativ | singular | eupnee, eupneeo |
plural | — |