ETOLÓG, etologi, s. m. Specialist în etologie. – Din fr. éthologue. (Sursa: DEX '98 )
ETOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în etologie (2). [Cf. it. etologo]. (Sursa: DN )
ETOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în etologie. (< it. etologo) (Sursa: MDN )
etológ s. m., pl. etológi (Sursa: Ortografic )
etológă s. f., pl. etológe (Sursa: Ortografic )
| etolog substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | etolog | etologul | etologă | etologa |
| plural | etologi | etologii | etologe | etologele |
| genitiv-dativ | singular | etolog | etologului | etologe | etologei |
| plural | etologi | etologilor | etologe | etologelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
