ETERNIZÁRE s. f. Acțiunea de a face să fie etern și rezultatul ei. – V. eterniza. (Sursa: DEX '98 )
ETERNIZÁREs.f. Acțiunea de a (se) eterniza și rezultatul ei. [< eterniza]. (Sursa: DN )
ETERNIZÁRE s. v. imortalizare. (Sursa: Sinonime )
eternizáre s. f., g.-d. art. eternizării (Sursa: Ortografic )
ETERNIZÁ,eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfârșit, să dăinuiască veșnic, să rămână în amintirea posterității. – Din fr. éterniser. (Sursa: DEX '98 )
A ETERNIZÁ ~éztranz. A face să devină etern; a înveșnici. /<fr. éterniser (Sursa: NODEX )
ETERNIZÁvb. I.1.tr. A face să dureze la infinit. 2.refl. A rămâne în amintire pentru posteritate. [Cf. fr. éterniser]. (Sursa: DN )
ETERNIZÁvb. I. tr. a face să dureze la infinit. II. refl. a rămâne pentru posteritate. (< fr. éterniser) (Sursa: MDN )
ETERNIZÁ vb. v. imortaliza. (Sursa: Sinonime )
eternizá vb., ind. prez. 1 sg. eternizéz, 3 sg. și pl. eternizeáză (Sursa: Ortografic )
