Dex.Ro Mobile
ETÉNĂ, etene s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă, gazoasă, inflamabilă, obținută din gazele de cocserie, gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului, constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă. – Din fr. éthène. (Sursa: DEX '98 )

ETÉNĂ f. Hidrocarbură gazoasă, incoloră, inflamabilă, având diferite întrebuințări (la fabricarea polietilenei, a cauciucului sintetic etc.); etilenă. /<fr. éthene (Sursa: NODEX )

ETÉNĂ s. f. hidrocarbură nesaturată gazoasă, incoloră, inflamabilă, obținută prin deshidratarea alcoolului de către acidul sulfuric; etilenă. (< fr. éthène) (Sursa: MDN )

ETÉNĂ s. (CHIM.) etilenă. (Sursa: Sinonime )

eténă s. f., g.-d. art. eténei; pl. eténe (Sursa: Ortografic )

POLITEREFTALAT DE ETÉNĂ s. (CHIM.) poli-etilentereftalat, tergal, terilenă, terom. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
etenă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ete etena
plural etene etenele
genitiv-dativ singular etene etenei
plural etene etenelor
vocativ singular etenă, eteno
plural etenelor