Dex etanșare, etansare, definiţie etanșare, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

ETANȘÁRE, etanșări, s. f. Acțiunea de a etanșa și rezultatul ei. – V. etanșa. (Sursa: DEX '98 )

ETANȘÁRE s.f. Acțiunea de a etanșa și rezultatul ei; închidere etanșă. [< etanșa]. (Sursa: DN )

etanșáre s. f., g.-d. art. etanșării; pl. etanșări (Sursa: Ortografic )

ETANȘÁ, etanșez, vb. I. Tranz. A face operațiile necesare pentru a obține etanșeitatea unui aparat, a unui recipient etc. – Din fr. étancher. (Sursa: DEX '98 )

A ETANȘÁ ~éz tranz. (aparate, recipiente etc.) A face să fie etanș; a aduce în stare de etanșeitate. /<fr. étancher (Sursa: NODEX )

ETANȘÁ vb. I. tr. A face să fie etanș. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. étancher]. (Sursa: DN )

ETANȘÁ vb. tr. a face etanș un recipient, o cameră etc.; a etanșeiza. (< fr. étancher) (Sursa: MDN )

etanșá vb., ind. prez. 1 sg. etanșéz, 3 sg. și pl. etanșeáză, 1 pl. etanșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. etanșéze; ger. etanșând (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

etanșa verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) etanșa	etanșare	etanșat	etanșând	singular	plural
		(a) etanșa	etanșare	etanșat	etanșând	etanșează	etanșați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	etanșez	(să) etanșez	etanșam	etanșai	etanșasem
	a II-a (tu)	etanșezi	(să) etanșezi	etanșai	etanșași	etanșaseși
	a III-a (el, ea)	etanșează	(să) etanșeze	etanșa	etanșă	etanșase
plural	I (noi)	etanșăm	(să) etanșăm	etanșam	etanșarăm	etanșaserăm, etanșasem*
	a II-a (voi)	etanșați	(să) etanșați	etanșați	etanșarăți	etanșaserăți, etanșaseți*
	a III-a (ei, ele)	etanșează	(să) etanșeze	etanșau	etanșară	etanșaseră

* Formă nerecomandată

etanșare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	etanșare	etanșarea
nominativ-acuzativ	plural	etanșări	etanșările
genitiv-dativ	singular	etanșări	etanșării
genitiv-dativ	plural	etanșări	etanșărilor
vocativ	singular	etanșare, etanșareo
vocativ	plural	etanșărilor