ETAMÍNĂ, etamine, s. f. Țesătură de bumbac sau de mătase cu împletitură rară. – Din fr. étamine. (Sursa: DEX '98 )
ETAMÍNĂ s.f. Țesătură rară făcută din bumbac sau din mătase. [< fr. étamine]. (Sursa: DN )
ETAMÍNĂ s. f. țesătură rară din bumbac, in sau mătase, pe care se brodează. (< fr. étamine) (Sursa: MDN )
etamínă s. f., g.-d. art. etamínei; (sorturi, bucăți) pl. etamíne (Sursa: Ortografic )
ETAMÍNĂ ~e f. Țesătură rară de bumbac sau de mătase pe care se brodează. /<fr. étamine (Sursa: NODEX )
etamină substantiv feminin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | etamină | etamina |
plural | etamine | etaminele |
genitiv-dativ | singular | etamine | etaminei |
plural | etamine | etaminelor |
vocativ | singular | etamină, etamino |
plural | etaminelor |