ESTUÁR, estuare, s. n. Gură largă, în formă de pâlnie, în zona de vărsare a unor fluvii mari, pe țărmurile afectate de maree puternice.[Pr.: -tu-ar] – Din fr. estuaire, lat. aestuarium. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ESTUÁR s.n. Gură foarte largă și adâncă, în formă de pâlnie, a unor fluvii, prin care acestea se varsă în mare. [Pron. -tu-ar, pl. -re, -ruri. / < fr. estuaire, cf. lat. aestuarium < aestus – flux]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ESTUÁR s. n. parte a unui fluviu, mai lărgită, prin care acesta se varsă în mare. (< fr. estuaire, lat. aestuarium) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

estuár s. n. (sil. -tu-ar), pl. estuáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ESTUÁR ~e n. Gura de vărsare a unui fluviu lărgită în formă de pâlnie. [Sil. es-tu-ar] /<fr. estuaire, lat. aestuarium (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard