ESTIMÁRE,estimări, s. f. Acțiunea de a estima și rezultatul ei; evaluare (aproximativă), estimație. – V. estima. (Sursa: DEX '98 )
ESTIMÁREs.f. Acțiunea de a estima și rezultatul ei; prețuire, estimație. [< estima]. (Sursa: DN )
ESTIMÁRE s. 1. v. evaluare. 2. estimație, evaluare, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că ...) (Sursa: Sinonime )
estimáre s. f., g.-d. art. estimării; pl. estimări (Sursa: Ortografic )
ESTIMÁ,estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare. (Sursa: DEX '98 )
A ESTIMÁ ~éztranz. (obiecte) A examina calitativ și cantitativ, stabilind prețul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a prețui. /<fr. estimer, lat. aestimare (Sursa: NODEX )
ESTIMÁvb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unui bun sau a unui obiect; a evalua, a prețui. [< fr. estimer, it. estimare, lat. aestimare]. (Sursa: DN )
ESTIMÁvb. tr. a evalua cu aproximație, a aprecia mărimea, valoarea etc., pe baza unor date incomplete. (< fr. estimer, lat. aestimare) (Sursa: MDN )
ESTIMÁ vb. v. evalua. (Sursa: Sinonime )
estimá vb., ind. prez. 1 sg. estiméz, 3 sg. și pl. estimeáză (Sursa: Ortografic )