ESCRÓC, -OÁCĂ, escroci, -ce, s. m. și f. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan. – Din fr. escroc. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ESCRÓC, -OÁCĂ s.m. și f. Pungaș, șarlatan. [< fr. escroc]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ESCRÓC, -OÁCĂ s. m. f. pungaș, șarlatan. (< fr. escroc) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ESCRÓC s. hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pârlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pârlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

escróc s. m., pl. escróci (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ESCRÓC ~ci m. Persoană care înșală pe alții profitând de naivitatea sau încrederea lor; șarlatan; potlogar; impostor; coțcar. [Sil. es-croc] /<fr. escroc (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard