ESCLÚS, -Ă adj. v. exclus. (Sursa: DN )
ESCLÚDE vb. III. v. exclude. (Sursa: DN )
| esclude verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) esclude | escludere | esclus | escluzând | singular | plural |
| esclude | escludeți |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | esclud | (să) esclud | escludeam | esclusei | esclusesem |
| a II-a (tu) | escluzi | (să) escluzi | escludeai | escluseși | escluseseși |
| a III-a (el, ea) | esclude | (să) escludă | escludea | escluse | esclusese |
| plural | I (noi) | escludem | (să) escludem | escludeam | escluserăm | escluseserăm, esclusesem* |
| a II-a (voi) | escludeți | (să) escludeți | escludeați | escluserăți | escluseserăți, escluseseți* |
| a III-a (ei, ele) | esclud | (să) escludă | escludeau | escluseră | escluseseră |
* Formă nerecomandată
| esclus adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | esclus | esclusul | esclusă | esclusa |
| plural | escluși | esclușii | escluse | esclusele |
| genitiv-dativ | singular | esclus | esclusului | escluse | esclusei |
| plural | escluși | esclușilor | escluse | escluselor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
