Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

ERUDÍT, -Ă, erudiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învățat. ♦ (Despre opere științifice) Care dovedește cunoștințe vaste și aprofundate. – Din fr. érudit, lat. eruditus. (Sursa: DEX '98 )

ERUDÍT, -Ă adj. Cu cunoștințe vaste; învățat, savant. ♦ (Despre opere științifice) Care arată erudiție, cunoștințe multe și profunde. [Cf. fr. érudit, lat. eruditus – cioplit, instruit]. (Sursa: DN )

ERUDÍT, -Ă adj. (și s.) care posedă cunoștințe vaste; învățat, savant. ◊ (despre opere științifice) care dovedește erudiție. (< fr. érudit, lat. eruditus) (Sursa: MDN )

ERUDÍT adj., s. 1. adj. v. învățat. 2. s. v. învățat. (Sursa: Sinonime )

Erudit ≠ ignorant, mărginit, redus (Sursa: Antonime )

erudít adj. m., pl. erudíți; f. sg. erudítă, pl. erudíte (Sursa: Ortografic )

ERUDÍT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care posedă erudiție; doct; savant. 2) (despre lucrări științifice) Care denotă erudiție. /<fr. érudit, lat. eruditus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
erudit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular erudit eruditul erudi erudita
plural erudiți erudiții erudite eruditele
genitiv-dativ singular erudit eruditului erudite eruditei
plural erudiți erudiților erudite eruditelor
vocativ singular
plural