EROZIÚNE,eroziuni, s. f. 1. Proces complex de roadere și de săpare a scoarței terestre prin acțiunea unor agenți externi; rezultatul acestui proces, erodare. ♦ Proces de roadere a corpurilor pe (sau prin) care curge un fluid. 2. Ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor, cauzată de agenți fizici, chimici, mecanici sau apărută în urma unei inflamații; excoriație. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. érosion, lat. erosio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
EROZIÚNEs.f.1. Acțiunea de roadere pe care o exercită mai ales apa și agenții atmosferici asupra Pământului; (spec.) roadere a solului produsă de acțiunea diferiților agenți externi. 2. Uzura conductelor sau a aparatelor metalice, datorită frecării fluidelor de pereții acestora. 3. Ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor. [Pron. -zi-u-. / < fr. érosion]. (Sursa: DN )
EROZIÚNEs. f. 1. roadere a solului, a rocilor sub acțiunea diferiților agenți externi. ◊ (p. ext.) roadere, tocire, uzură. 2. uzură a conductelor sau a aparatelor metalice datorită frecării fluidelor de pereții acestora. 3. ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor. 4. (fig.) degradare progresivă, uzură lentă. (< fr. érosion, lat. erosio) (Sursa: MDN )
EROZIÚNE s. 1. (GEOL., GEOGR.; concr.) coroziune, erodare, roadere, (pop.) mâncătură, rosătură. (S-a produs o ~ masivă.)2.(GEOL., GEOGR.) erodare, roadere, săpare, șiroire, (fig.) spălare. (Proces de ~ a solului de către ape.)3.(GEOL., GEOGR.) eroziune glaciară = exarație. 4.(MED.) excoriație. (~ unei mucoase.)5.(MED.) rosătură, (înv. și reg.) rosură. (O ~ la călcâi, de la încălță-minte.) (Sursa: Sinonime )
eroziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. eroziúnii; pl. eroziúni (Sursa: Ortografic )
EROZIÚNE ~if. Proces de roadere a solului sub acțiunea apei și a agenților atmosferici. [G.-D. eroziunii] /<fr. érosion, lat. erosio, ~onis (Sursa: NODEX )
