ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. Fig. Greu de înțeles ◊ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din fr. hermétique. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ERMÉTIC, -Ă adj. 1. Care astupă, închide perfect, nelăsând să pătrundă aerul sau gazele. 2. Obscur, cu sens greu de înțeles, de neînțeles. 3. (Rar; în terminologia alchimiștilor) Care este în legătură cu medicina universală și cu transmutația metalelor. [Var. hermetic, -ă adj. / < fr. hermétique, it. ermetico]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ERMÉTIC, -Ă adj. 1. care astupă, etanșează perfect. 2. (fig.) greu de înțeles, obscur, impenetrabil. 3. referitor la alchimie. ◊ ezoteric. (< fr. hérmétique) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ERMÉTIC adj. etanș. (Închidere ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ermétic adj. m., pl. ermétici; f. sg. ermétică, pl. ermétice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ERMÉTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre sisteme de închidere) Care închide sau astupă perfect. 2) (despre recipiente) Care nu permite nici intrarea, nici ieșirea fluidelor; etanș. 3) fig. Care este dificil sau imposibil de înțeles; impenetrabil; obscur. Stil ~. /<fr. hermétique (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard