ERBICIDÁT, -Ă, erbicidați, -te, adj. Care a fost tratat cu erbicide. – V. erbicida. (Sursa: DEX '98 )
ERBICIDÁ, erbicidez, vb. I. Tranz. A trata un teren agricol cu erbicide. – Din erbicid. (Sursa: DEX '98 )
A ERBICIDÁ ~éz tranz. (un teren agricol) A trata cu erbicide. /Din erbicid (Sursa: NODEX )
ERBICIDÁ vb. tr. a aplica erbicide pe un teren. (< erbicid) (Sursa: MDN )
erbicidá vb., ind. prez. 1 sg. erbicidéz, 3 sg. și pl. erbicideáză (Sursa: Ortografic )
| erbicida verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) erbicida | erbicidare | erbicidat | erbicidând | singular | plural |
| erbicidează | erbicidați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | erbicidez | (să) erbicidez | erbicidam | erbicidai | erbicidasem |
| a II-a (tu) | erbicidezi | (să) erbicidezi | erbicidai | erbicidași | erbicidaseși |
| a III-a (el, ea) | erbicidează | (să) erbicideze | erbicida | erbicidă | erbicidase |
| plural | I (noi) | erbicidăm | (să) erbicidăm | erbicidam | erbicidarăm | erbicidaserăm, erbicidasem* |
| a II-a (voi) | erbicidați | (să) erbicidați | erbicidați | erbicidarăți | erbicidaserăți, erbicidaseți* |
| a III-a (ei, ele) | erbicidează | (să) erbicideze | erbicidau | erbicidară | erbicidaseră |
* Formă nerecomandată
| erbicidat adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | erbicidat | erbicidatul | erbicidată | erbicidata |
| plural | erbicidați | erbicidații | erbicidate | erbicidatele |
| genitiv-dativ | singular | erbicidat | erbicidatului | erbicidate | erbicidatei |
| plural | erbicidați | erbicidaților | erbicidate | erbicidatelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
