Dex.Ro Mobile
ERÁTĂ, erate, s. f. Listă la sfârșitul unei cărți în care sunt semnalate și îndreptate greșelile de tipar sau de fond. – Din fr., lat. errata. (Sursa: DEX '98 )

ERÁTĂ s.f. Listă adăugată la sfârșitul unei cărți, conținând semnalarea și îndreptarea greșelilor de tipar (uneori și de fond) strecurate în cuprinsul lucrării. [Var. errata s.f., erratum s.n. / < fr., lat. errata, cf. lat. errare – a greși]. (Sursa: DN )

ERÁTĂ s. f. listă adăugată la sfârșitul unei cărți, conținând semnalarea și îndreptarea greșelilor de tipar; corrigenda. (< fr., lat. errata) (Sursa: MDN )

ERÁTĂ s. (TIPOGR.) (livr.) corrigenda. (Sursa: Sinonime )

erátă (eráte), s. f. – Listă la sfîrșitul unei cărți în care sînt îndreptate greșelile de tipar sau de fond. Lat. errata (sec. XIX). (Sursa: DER )

erátă s. f., pl. eráte (Sursa: Ortografic )

ERÁTĂ ~e f. Listă anexată la sfârșitul unei cărți care conține rectificarea greșelilor observate. /<fr., lat. errata (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
erată   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular era erata
plural erate eratele
genitiv-dativ singular erate eratei
plural erate eratelor
vocativ singular erată, erato
plural eratelor