Dex eradicare, eradicare, definiţie eradicare, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

ERADICÁRE, eradicări, s. f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei. – V. eradica. (Sursa: DEX '98 )

ERADICÁRE s.f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei; eradicație. [< eradica]. (Sursa: DN )

ERADICÁRE s. v. dezrădăcinare, stârpire. (Sursa: Sinonime )

eradicáre s. f., g.-d. art. eradicării; pl. eradicări (Sursa: Ortografic )

ERADICÁ, eradíc, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. – Din lat., it. eradicare. (Sursa: DEX '98 )

A ERADICÁ ~chéz tranz. A smulge din rădăcini; a dezrădăcina. /<lat. eradicare (Sursa: NODEX )

ERADICÁ vb. I. tr. (Latinism) A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. [P.i. eradíc. / < lat., it. eradicare]. (Sursa: DN )

ERADICÁ vb. tr. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer) (Sursa: MDN )

ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi. (Sursa: Sinonime )

eradicá vb., ind. prez. 1 sg. eradichéz, 3 sg. și pl. eradicheáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

eradica (1 eradic) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) eradica	eradicare	eradicat	eradicând	singular	plural
		(a) eradica	eradicare	eradicat	eradicând	eradică	eradicați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	eradic	(să) eradic	eradicam	eradicai	eradicasem
	a II-a (tu)	eradici	(să) eradici	eradicai	eradicași	eradicaseși
	a III-a (el, ea)	eradică	(să) eradice	eradica	eradică	eradicase
plural	I (noi)	eradicăm	(să) eradicăm	eradicam	eradicarăm	eradicaserăm, eradicasem*
	a II-a (voi)	eradicați	(să) eradicați	eradicați	eradicarăți	eradicaserăți, eradicaseți*
	a III-a (ei, ele)	eradică	(să) eradice	eradicau	eradicară	eradicaseră

* Formă nerecomandată

eradica (1 eradichez) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) eradica	eradicare	eradicat	eradicând	singular	plural
		(a) eradica	eradicare	eradicat	eradicând	eradichează	eradicați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	eradichez	(să) eradichez	eradicam	eradicai	eradicasem
	a II-a (tu)	eradichezi	(să) eradichezi	eradicai	eradicași	eradicaseși
	a III-a (el, ea)	eradichează	(să) eradicheze	eradica	eradică	eradicase
plural	I (noi)	eradicăm	(să) eradicăm	eradicam	eradicarăm	eradicaserăm, eradicasem*
	a II-a (voi)	eradicați	(să) eradicați	eradicați	eradicarăți	eradicaserăți, eradicaseți*
	a III-a (ei, ele)	eradichează	(să) eradicheze	eradicau	eradicară	eradicaseră

* Formă nerecomandată

eradicare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	eradicare	eradicarea
nominativ-acuzativ	plural	eradicări	eradicările
genitiv-dativ	singular	eradicări	eradicării
genitiv-dativ	plural	eradicări	eradicărilor
vocativ	singular	eradicare, eradicareo
vocativ	plural	eradicărilor