Dex.Ro Mobile
EPRUBÉTĂ, eprubete, s. f. Tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă). (Sursa: DEX '98 )

EPRUBÉTĂ s.f. Tub de sticlă rezistentă închis la un capăt, folosit în laboratoare. [< fr. éprouvette]. (Sursa: DN )

EPRUBÉTĂ s. f. tub de sticlă rezistentă închis la un capăt, în lucrări de laborator. (după fr. éprouvette) (Sursa: MDN )

eprubétă (eprubéte), s. f. – Tub de sticlă închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Var. epruvetă. Fr. éprouvette. (Sursa: DER )

eprubétă s. f. (sil. -pru-), pl. eprubéte (Sursa: Ortografic )

EPRUBÉTĂ ~e f. Vas de sticlă în formă de tub, închis la un capăt, folosit în laboratoare pentru experiențe. ~ gradată. [G.-D. eprubetei; Sil. e-pru-] /<fr. éprouvette (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
eprubetă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eprube eprubeta
plural eprubete eprubetele
genitiv-dativ singular eprubete eprubetei
plural eprubete eprubetelor
vocativ singular eprubetă, eprubeto
plural eprubetelor