EPITELIÓM, epiteliomuri, s. n. (Med.) Tumoare malignă a epiteliului, carcinom. [Pr.: -li-om] – Din fr. épithéliome, épithélioma. (Sursa: DEX '98 )
EPITELIÓM s.n. (Med.) Tumoare malignă a epiteliului; carcinom. [Pron. -li-om, pl. -oame. / < fr. epithélioma]. (Sursa: DN )
EPITELIÓM s. n. tumoare malignă a țesutului epitelial. (< fr. épithéliome) (Sursa: MDN )
EPITELIÓM s. v. carcinom. (Sursa: Sinonime )
epitelióm s. n. (sil. -li-om), pl. epiteliómuri (Sursa: Ortografic )
| epiteliom (pl. -oame) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epiteliom | epiteliomul |
| plural | epitelioame | epitelioamele |
| genitiv-dativ | singular | epiteliom | epiteliomului |
| plural | epitelioame | epitelioamelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
| epiteliom (pl. -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epiteliom | epiteliomul |
| plural | epiteliomuri | epiteliomurile |
| genitiv-dativ | singular | epiteliom | epiteliomului |
| plural | epiteliomuri | epiteliomurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
