EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adj. Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător. – Din fr. épigrammatique, lat. epigrammaticus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EPIGRAMÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de epigramă; satiric, înțepător. [Cf. fr. épigrammatique, lat. epigrammaticus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EPIGRAMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de epigramă; satiric; epigramistic. (< fr. épigrammatique, lat. epigrammaticus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EPIGRAMÁTIC adj. satiric, (fig.) caustic, incisiv, înțe-pător, mușcător, usturător. (Poezie cu caracter ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

epigramátic adj. m. (sil. -gra-), pl. epigramátici; f. sg. epigramátică, pl. epigramátice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

EPIGRAMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de epigramă; propriu epigramei. 2) Care conține o epigramă. /<fr. épigrammatique, lat. epigrammaticus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard