EPIFIZÁR, -Ă adj. Referitor la epifiză, al epifizei. [< fr. épiphysaire]. (Sursa: DN )
EPIFIZÁR, -Ă adj. al epifizei. (< fr. épiphysaire) (Sursa: MDN )
epifizár adj. m., pl. epifizári; f. sg. epifizáră, pl. epifizáre (Sursa: Ortografic )
| epifizar adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epifizar | epifizarul | epifizară | epifizara |
| plural | epifizari | epifizarii | epifizare | epifizarele |
| genitiv-dativ | singular | epifizar | epifizarului | epifizare | epifizarei |
| plural | epifizari | epifizarilor | epifizare | epifizarelor |
| vocativ | singular | epifizarule | epifizaro |
| plural | epifizarilor | epifizarelor |
