EPIDÍCTIC, -Ă, epidictici, -ce, adj. (Livr.) Care servește la o demonstrație – Din fr. épidictique. (Sursa: DEX '98 )
EPIDÍCTIC, -Ă adj. (Liv.) Care servește la o demonstrație. [< fr. épidictique, gr. epideiktikos]. (Sursa: DN )
EPIDÍCTIC, -Ă adj. care servește la o demonstrație. (< fr. épidictique, gr. epideiktikos) (Sursa: MDN )
epidíctic adj. m., pl. epidíctici; f. sg. epidíctică, pl. epidíctice (Sursa: Ortografic )
| epidictic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epidictic | epidicticul | epidictică | epidictica |
| plural | epidictici | epidicticii | epidictice | epidicticele |
| genitiv-dativ | singular | epidictic | epidicticului | epidictice | epidicticei |
| plural | epidictici | epidicticilor | epidictice | epidicticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
