EPIDÉMIC, -Ă, epidemici, -ce adj. (Despre unele boli) Cu caracter de epidemie; contagios, molipsitor. – Din fr. épidémique. (Sursa: DEX '98 )
EPIDÉMIC, -Ă adj. De epidemie; contagios. [< fr. épidémique]. (Sursa: DN )
EPIDÉMIC, -Ă adj. cu caracter de epidemie; contagios. (< fr. épidémique) (Sursa: MDN )
epidémic adj. m., pl. epidémici; f. sg. epidémică, pl. epidémice (Sursa: Ortografic )
EPIDÉMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de epidemie; care are caracter de epidemie. /<fr. épidémique (Sursa: NODEX )
PAROTIDITĂ EPIDÉMICĂ s. v. oreion. (Sursa: Sinonime )
| epidemic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epidemic | epidemicul | epidemică | epidemica |
| plural | epidemici | epidemicii | epidemice | epidemicele |
| genitiv-dativ | singular | epidemic | epidemicului | epidemice | epidemicei |
| plural | epidemici | epidemicilor | epidemice | epidemicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
