EPICRÍTIC, -Ă adj. (despre sensibilitatea tactilă) capabil să opereze discriminări fine, să reproducă proprietățile stimulului. (< fr. épicritique) (Sursa: MDN )
| epicritic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | epicritic | epicriticul | epicritică | epicritica |
| plural | epicritici | epicriticii | epicritice | epicriticele |
| genitiv-dativ | singular | epicritic | epicriticului | epicritice | epicriticei |
| plural | epicritici | epicriticilor | epicritice | epicriticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
