EPÁVĂ, epave, s. f. Rămășiță a unei nave scufundate sau eșuate. ♦ Fig. Persoană ajunsă într-o stare fizică sau morală mizerabilă, om distrus, ruinat (fizic sau moral). – Din fr. épave. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EPÁVĂ s.f. 1. Resturi, rămășițe ale unei nave distruse sau naufragiate, aruncate de mare pe țărm; navă distrusă sau naufragiată. 2. (Fig.) Om distrus, ruinat (fizic și moral). [< fr. épave]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EPÁVĂ s. f. 1. (parte dintr-o) navă naufragiată sau eșuată. 2. (fig.) om distrus, ruinat (fizic și moral). (< fr. épave) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

epávă s. f., g.-d. art. epávei; pl. epáve (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

EPÁVĂ ~e f. 1) Rest al unei nave naufragiate. 2) fig. Persoană care a decăzut din punct de vedere fizic și moral. [G.-D. epavei] /<fr. épave (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard