Dex.Ro Mobile
EPATÁ, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. – Din. fr. épater. (Sursa: DEX '98 )

EPATÁ vb. I. tr. A impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. ♦ refl. A se extazia, a rămâne uluit, profund impresionat. [p.i. -tez. / < fr. épater]. (Sursa: DN )

EPATÁ vb. tr. a impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. (< fr. épater) (Sursa: MDN )

EPATÁ vb. a surprinde, a șoca. (Vrea să ne ~.) (Sursa: Sinonime )

epatá vb., ind. prez. 1 sg. epatéz, 3 sg. și pl. epateáză (Sursa: Ortografic )

A EPATÁ ~éz tranz. A uimi peste măsură (prin puritate, atitudine sau ținută neobișnuită); a ului; a stupefia. /<fr. épater (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
epata   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) epata epatare epatat epatând singular plural
epatea epatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) epatez (să) epatez epatam epatai epatasem
a II-a (tu) epatezi (să) epatezi epatai epatași epataseși
a III-a (el, ea) epatea (să) epateze epata epată epatase
plural I (noi) epatăm (să) epatăm epatam epatarăm epataserăm, epatasem*
a II-a (voi) epatați (să) epatați epatați epatarăți epataserăți, epataseți*
a III-a (ei, ele) epatea (să) epateze epatau epata epataseră
* Formă nerecomandată