ENIGMÁTIC, -Ă, enigmatici, -ce, adj. Care constituie sau ascunde o enigmă; greu de înțeles; tainic, misterios. – Din fr. énigmatique, lat. aenigmaticus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ENIGMÁTIC, -Ă adj. Care constituie o enigmă; misterios. [Cf. fr. énigmatique, it. enigmatico]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ENIGMÁTIC, -Ă adj. care constituie o enigmă; tainic, misterios. (< fr. énigmatique) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ENIGMÁTIC adj. 1. v. ascuns. 2. v. misterios. 3. ascuns, misterios, neînțeles, tainic. (Un farmec ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

enigmátic adj. m., pl. enigmátici; f. sg. enigmátică, g.-d. art. enigmáticei, pl. enigmátice, art. enigmáticele (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ENIGMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care are caracter de enigmă; greu de priceput; misterios; mistic; tainic. /<fr. énigmatique, lat. aenigmaticus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard