ENDOMÉTRU s. n. (Anat.) Mucoasă uterină. – Din fr. endomètre, engl. endometrium. (Sursa: DEX '98 )
ENDOMÉTRU s.n. Mucoasă internă a uterului. [< fr. endomètre]. (Sursa: DN )
ENDOMÉTRU s. n. mucoasă care căptușește uterul. (< fr. endomètre, engl. endometrium) (Sursa: MDN )
endométru s. n. (sil. -tru), art. endométrul (Sursa: Ortografic )
| endometru substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | endometru | endometrul |
| plural | endometre | endometrele |
| genitiv-dativ | singular | endometru | endometrului |
| plural | endometre | endometrelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
