ENCLÍTIC, -Ă,enclitici, -ce, adj. (Despre cuvinte) Care este legat de un cuvânt precedent, făcând corp cu el și fiind lipsit de accent propriu. ◊ Articol enclitic = articol hotărât care se așează la sfârșitul unui cuvânt. – Din fr. enclitique, lat. encliticus. (Sursa: DEX '98 )
ENCLÍTIC, -Ăadj. (Despre cuvinte) Care se leagă de un cuvânt precedent, făcând cu el o unitate și fiind lipsit de accent propriu. ◊ Articol enclitic = articol hotărât care se așază la sfârșitul unui cuvânt. [Cf. fr. enclitique, lat. encliticus, gr. enklitikos – înclinat]. (Sursa: DN )
ENCLÍTIC, -Ăadj. (despre cuvinte, articole hotărâte, sufixe, desinențe) care se atașează la un cuvânt precedent, cu care formează o unitate, lipsit de accent propriu. (< fr. enclitique, lat. encliticus, gr. enklitikos) (Sursa: MDN )
ENCLÍTIC adj. 1. v. hotărât. 2. v. postpus. (Sursa: Sinonime )
Enclitic ≠ proclitic (Sursa: Antonime )
enclític adj. m., pl. enclítici; f. sg. enclítică, pl. enclítice (Sursa: Ortografic )
ENCLÍTIC ~că (~ci, ~ce)(despre unități de limbă) Care se atașează la un cuvânt precedent, formând împreună cu acesta o unitate. Articol ~. [Sil. en-cli-] /<fr. enclitique, lat. encliticus (Sursa: NODEX )
