EMULÁ vb. tr. 1. a încuraja. 2. a simula funcționarea unui ordinator pe un ordinator de alt tip. (< fr. émuler) (Sursa: MDN )
EMULÁ vb. v. simula. (Sursa: Sinonime )
emulá vb., ind. prez. 1 sg. emuléz, 3 sg. și pl. emuleáză (Sursa: Ortografic )
A EMULÁ ~éz intranz. A participa la un concurs; a concura; a rivaliza. /<lat. aemulare (Sursa: NODEX )
emula verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
(a) emula | emulare | emulat | emulând | singular | plural |
emulează | emulați |
|
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
singular | I (eu) | emulez | (să) emulez | emulam | emulai | emulasem |
a II-a (tu) | emulezi | (să) emulezi | emulai | emulași | emulaseși |
a III-a (el, ea) | emulează | (să) emuleze | emula | emulă | emulase |
plural | I (noi) | emulăm | (să) emulăm | emulam | emularăm | emulaserăm, emulasem* |
a II-a (voi) | emulați | (să) emulați | emulați | emularăți | emulaserăți, emulaseți* |
a III-a (ei, ele) | emulează | (să) emuleze | emulau | emulară | emulaseră |
* Formă nerecomandată