EMPÍRIC, -Ă, empirici, -ce, adj. Bazat (numai) pe experiență; care privește empirismul, care are la bază empirismul. ◊ Formulă empirică = formulă obținută prin prelucrarea pur matematică a unor date experimentale, fără substrat teoretic. Medicină empirică = tratament al bolilor numai pe bază de experiență și de cazuri antecedente. – Din fr. empirique, lat. empiricus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EMPÍRIC, -Ă adj. Bazat numai pe experiența senzorială. ♦ Care se referă la empirism, care aparține empirismului. [Cf. fr. empirique, gr. empeirikos < empeiria – experiență]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EMPÍRIC, -Ă adj. 1. bazat numai pe experiența senzorială. 2. referitor la empirism. (< fr. empirique, lat. empiricus, gr. empeirikos) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

empíric adj. m., pl. empírici; f. sg. empírică, pl. empírice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

EMPÍRIC ~că (~ci, ~ce) Care se bazează exclusiv pe experiență și pe simțuri. /<fr. empirique, lat. empiricus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard