Dex.Ro Mobile
EMOTÍV, -Ă, emotivi, -e, adj. 1. Care se referă la emoție sau la afectivitate; afectiv, emoțional. 2. Care se emoționează ușor; sensibil, impresionabil. – Din fr. émotif. (Sursa: DEX '98 )

EMOTÍV, -Ă adj. 1. Referitor la emoție, de emoție. 2. Ușor emoționabil; impresionabil. [< fr. émotif, it. emotivo]. (Sursa: DN )

EMOTÍV, -Ă I. adj. referitor la emoție sau la afectivitate; afectiv, emoțional. II. adj., s. m. f. (om) care se emoționează ușor; impresionabil. (< fr. émotif, it. emotivo) (Sursa: MDN )

EMOTÍV adj. 1. impresionabil, sensibil, simțitor. (Fire ~; om ~.) 2. v. afectiv. (Sursa: Sinonime )

emotív adj. m., pl. emotívi; f. sg. emotívă, pl. emotíve (Sursa: Ortografic )

EMOTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de emoții; propriu emoțiilor; emoțional. Stare ~ă. 2) (despre persoane) Care poate fi emoționat cu ușurință; predispus la emoții; impresionabil. /<fr. émotif (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
emotiv   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emotiv emotivul emoti emotiva
plural emotivi emotivii emotive emotivele
genitiv-dativ singular emotiv emotivului emotive emotivei
plural emotivi emotivilor emotive emotivelor
vocativ singular emotivule emotivo
plural emotivilor emotivelor