- A ieși în relief = a) a fi mai în afară decât cele din jur, a fi proeminent; b) a se remarca, a se releva
EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adj. Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. – Din fr. éminent, lat. eminens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )
EMINÉNT, -Ă adj. Excelent, excepțional, cu mari calități. [< fr. éminent, it. eminente, lat. eminens – dominant]. (Sursa: DN )
EMINÉNT, -Ă adj. care se distinge prin calități deosebite; remarcabil, excelent, excepțional. (< fr. éminent, lat. eminens, dominant) (Sursa: MDN )
EMINÉNT adj. ales, deosebit, distins, ilustru, remarcabil. (Un profesor ~.) (Sursa: Sinonime )
Eminent ≠ mediocru (Sursa: Antonime )
eminént adj. m., pl. eminénți; f. sg. eminéntă, pl. eminénte (Sursa: Ortografic )
EMINÉNT ~tă (~ți, ~te) Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional; distins; deosebit. Student ~. /<fr. éminent, lat. eminens, ~ntis (Sursa: NODEX )
| eminent adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | eminent | eminentul | eminentă | eminenta |
| plural | eminenți | eminenții | eminente | eminentele |
| genitiv-dativ | singular | eminent | eminentului | eminente | eminentei |
| plural | eminenți | eminenților | eminente | eminentelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
