EMETROPÍE s. f. Vedere normală, proprietate a ochiului de a vedea normal. – Din fr. emmétropie. (Sursa: DEX '98 )
EMETROPÍE s.f. Proprietate a ochiului de a fi emetrop. [Gen. -iei. / < fr. emmétropie]. (Sursa: DN )
EMETROPÍE s. f. proprietate a ochiului de a fi emetrop. (< fr. emmétropie) (Sursa: MDN )
emetropíe s. f. (sil. -tro-), art. emetropía, g.-d. emetropíi, art. emetropíei (Sursa: Ortografic )
| emetropie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | emetropie | emetropia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | emetropii | emetropiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | emetropie, emetropio |
| plural | — |
