EMBLÉMĂ, embleme, s. f. Obiect, imagine care poartă în mod convențional un anumit înțeles, care simbolizează o anumită idee. ♦ Simbol; figură alegorică. – Din fr. emblème, lat. emblema. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

EMBLÉMĂ s.f. Obiect, imagine care simbolizează o anumită idee; figură simbolică. ♦ Simbol; figură alegorică. [Var. emblem s.n. / < fr. emblème, it. emblema, cf. gr. emblema – ceea ce este inserat undeva]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

EMBLÉMĂ s. f. 1. (ant.) compoziție decorativă cu sens simbolic, centrată pe un semn geometric sau zoomorf și având implicații mitologice. ◊ mozaic încastrat în pereții sălilor romane. 2. obiect, semn grafic, imagine care simbolizează o anumită idee. ◊ figură alegorică; simbol. (< fr. emblème, lat., gr. emblema) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

EMBLÉMĂ s. 1. simbol, (rar) atribut, (înv. fig.) pecete. (~ unei mărci de fabrică.) 2. v. blazon. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

emblémă s. f., g.-d. art. emblémei; pl. embléme (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

EMBLÉMĂ ~e f. 1) Obiect sau imagine cărora li se atribuie o anumită semnificație; figură simbolizând ceva. 2) Figură sau atribut, destinate să reprezinte ceva (o colectivitate, o autoritate, o meserie etc.). [G.-D. emblemei; Sil. em-ble-mă] /<fr. embleme, lat. emblema (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard